Ce este un proiect? 
v 
METODĂ COMPLEMENTARĂ DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE CU POTENŢIAL FORMATIV CARE
SUSŢINE INDIVIDUALIZAREA ÎNVĂŢĂRII
v 
CREAŢIE
PERSONALIZATĂ
- activitate cel mai pregnant centrată pe elevi
 - un produs al imaginaţiei acestora menit să permită folosirea liberă a cunoştinţelor însuşite, într-un context nou şi relevant
 - activitate personalizată, elevii putând decide nu numai asupra conţinutului său dar şi asupra formei de prezentare
 
·         
TEMĂ ABORDATĂ DIFERIT
- porneşte întotdeauna de la o temă de studiat în clasă
 - are o structură flexibilă, se adaptează nivelului de vârstă şi de studiu
 
·         
PRODUS FINIT
- proiectul este CEVA, nu este despre ceva:
 - produsul finit rezultat în urma activităţii de proiect creează elevului sentimentul utilităţii a ceea ce produce, al relevanţei pentru alţii, direcţionează efortul acestuia către cineva (public-ţintă căruia i se adresează)
 - adaptabilitatea în stabilirea produselor se referă la vârsta elevilor, la interesele lor, precum şi la resursele materiale, de spaţiu şi de timp.
 
·         
ACTIVITATE
CROSS-CURRICULARĂ 
- încurajează cel mai bine abordara integrată a învăţării
 - elevilor li se creează ocazia de a folosi cunoştinţe şi tehnici de lucru dobândite la diferite discipline
 - centrarea pe elev se traduce prin posibilitatea acestuia de a asambla într-o viziune personală cunoştinţele pe care le are
 - se poate realiza în clasă sau în afara clasei, în funcţie de conţinut, resurse, interese.
 - facilitează dobândirea sensului a ceea ce învaţă, răspunzând întrebării esenţiale: CE POT SĂ FAC CU CEEA CE AM ÎNVĂŢAT LA ŞCOALĂ?
 
Exemple de produse
realizate în urma derulării unui proiect:
§  pliante
§  broşuri
§  postere, albume
§  pagini de revistă sau ziar
§  carte/albumuri
§  sondaje de opinie însoţite de comentarii
§  senarii, dramatizări
§  obiecte ingenioase însoţite de instrucţiuni de utilizare
§  studii de caz
§  spoturi sau afişe publicitare etc.
Cum
realizăm managementul proiectului ?
Proiectul
·     începe în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinii (eventual şi
prin începerea rezolvării acesteia), 
·     se continuă acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni 
         (timp în
care elevul are consultări individuale cu profesorul şi 1-2  întâlniri de proiect cu întreaga clasă sau în grupe mici) şi
·     se încheie tot în clasă, prin prezentarea în faţa colegilor a unui raport
asupra rezultatelor obţinute şi dacă este cazul, a produsului realizat sau a portofoliului 
Managementul timpului
În funcţie de complexitatea
proiectului şi de numărul de ore alocat se pot stabili: 
•        
un ORAR al proiectului:
etape, date limită
•        
activităţi realizate acasă
•        
activităţi realizate în
clasă
•        
limite de timp pentru
brainstorming, discuţii de grup, feed-back
Managementul materialelor
Profesorul, 
•        
are datoria să sugereze şi
să ofere surse de informare care să nu depăşească nivelul de înţelegere al
elevilor
•        
cu ajutorul elevilor, poate
organiza bănci de date, de idei, de imagini, de materiale concrete (reviste,
postere, ilustrate), dezvoltându-le astfel abilitatea de organizare a
informaţiei 
Managementul clasei
Organizarea colectivului de
elevi este o cheie a succesului unui proiect:
•        
pregătiţi-vă cu grijă
activitatea
•        
folosiţi în mod consecvent tehnicile
interactive la întâlnirile de proiect: brainstorming, IPC, alternanţa
formelor de activitate – în perechi/în grup mic/individuală
•        
nu zoriţi desfăşurarea
activităţilor
•        
cereţi elevilor să
demonstreze sau să explice proceduri, tehnici de lucru, soluţii proprii pentru
dificultăţile apărute
•        
folosiţi “gălăgia
lucrativă”
•        
determinaţi-i pe elevi să
gândească
•        
nu renunţaţi uşor.
Structura
şi criteriile de evaluare ale proiectului
STRUCTURA PROIECTULUI  
 | 
  
CRITERII DE EVALUARE  
(orientative, SE POT REFERI
  LA URMĂTOARELE CAPACITĂŢI / COMPETENŢE ale elevilor) 
 | 
 |
TITLUL,  
TEMA  
 | 
  
→   
  utilizarea
  corespunzătoare a metodelor de lucru alese şi a bibliografiei  
→   
  aplicarea
  unor tehnici de observare, sistematizare  
→   
  aplicarea,
  generalizarea şi interpretarea logică a datelor, rezultatealor  
→   
  organizarea
  riguroasă a ideilor şi a materialelor în raportul/ prezentarea finală 
→   
  redactarea
  cu acurateţe a desenelor şi diagramelor, a calculelor  
→   
  prezentarea
  raportului final (calitatea prezentării/ ţinuta etc.)  
Asumarea, în clasă, a  unor standarde de calitate pentru
  realizarea proiectului este facilitată de stabilirea
  termenelor şi formularea criteriilor de evaluare împreună cu elevii  
 | 
 |
INTRODUCERE  
 | 
  
argumente, motivare,
  întrebări desprinse din  temă 
 | 
 |
DESFĂŞURAREA  
PROIECTULUI  
 | 
  
palnul de lucru metode  
materiale, etape,  
termene 
 | 
 |
REZULTATE  
 | 
  
sistematizate, ilustrate
  (grafice, sinteze, desene, tabele, înregistrări audio şi video, …) 
 | 
 |
CONCLUZII  
 | 
  
interpretări, opinii
  personale, soluţii propuse, generalizări 
 | 
 |
BIBLIOGRAFIE  
 | 
  
lista lucrărilor, surselor
  Internet consultate 
 | 
 |
Proiectul în sinteză
•        
PROIECTUL–metodă complementară de evaluare
- care oferă posibilitatea integrării evaluării în învăţare. Din acest punct de vedere, putem să considerăm proiectul, în aceeaşi
măsură, o metodă activă de învăţare.
•        
Oferă avantajul unei evaluări contextualizate şi de proces
şi constituie totodată o activitate de
învăţare motivantă pentru elev, cu caracter flexibil, individualizator è è este forma de evaluare recomandată
şi pentru disciplinele opţionale (din CDS). 
•        
În practică s-a constatat
că este o activitate foarte bine apreciată de elevi.
•        
Învăţarea în context,
dobândeşte sens şi prin aceea că
se finalizează prin ceva concret
care orientează achiziţiile elevilor, aparent fără efort - nu ezitaţi să propuneţi proiecte elevilor ! 
•        
Este de preferat ca
proiectul să vizeze mai multe obiective de referinţă/ competenţe specifice ale
programei è è în felul acesta se multiplică şansele de combinare şi recombinare a
achiziţiilor cu elementele de noutate şi de structurare a deprinderilor şi a
cunoştinţelor. 
•        
Este important ca pentru
fiecare etapă a proiectului să se formuleze cerinţe clare.
•        
Etapele proiectului trebuie
să cuprindă o diversitate de activităţi care să “ţintească” obiectivele de
referinţă / competenţele specifice selectate pentru proiect. 
•        
Plăcerea cu care elevii se
antrenează în activităţile de proiect este data de aspectul de ludic serios, dar care concură
substanţial la îmbogăţirea cunoştinţelor şi a capacităţilor
•        
Durata proiectului trebuie
să fie suficient de mare pentru a permite realizarea unui produs de calitate,  prin revizuiri
succesive şi permanentă raportare la criteriile de evaluare stabilite. 
•        
În
paralel cu achiziţiile specifice unui domeniu, elevii vor începe să
interiorizeze regulile calităţii. Din aceeaşi
perspectivă,este necesară stabilirea de termene
clare pentru fiecare etapă. 
•        
În timpul activităţii de proiect derulate în clasă,
PROFESORUL va fi:
Ø MODERATOR – detensionând eventualele divergenţe apărute în grup
sau 
Ø FACILITATOR – sprijinind grupurile /elevii aflate/ţi în dificultate.
Ø Profesorul va interveni dacă observă 
Ø interpretări eronate, 
Ø blocaje, 
Ø distanţarea faţă de sarcina de lucru. 
Un proiect model realizat de elevii clasei a III-a (2012)











