Materiale didactice pentru clasele I-IV

http://www.vicky.ro/Materiale-ajutatoare/limba-romana-clasa-i.html

Istoricul şi semnificaţia zilei de 8 Martie

Pe 8 martie este sărbătorită Ziua Internaţională a Femeii. În urmă cu exact 100 de ani, la Copenhaga, militanta socialistă Clara Zetkinpropunea instituirea acestei date ca zi a luptei pentru drepturile femeilor şi egalitate de şanse. Conform unei decizii a ONU, în acest an, sărbătoarea poartă lozinca "Accesul egal la studii, la pregătirea profesională, la realizările ştiinţifice şi tehnice sunt calea spre o muncă destoinică pentru femei".

Pe 19 mai 1911, Ziua Femeii a fost marcată în premieră în Germania, Austria, Danemarca şi în alte câteva ţări europene. Şase ani mai târziu, cu prilejul grevei muncitoarelor din Sankt Petersburg, femeile dinRusia au semnat actul prin care a fost stabilită ziua dedicată femeii, respectiv, 8 Martie. Acesta şi este motivul pentru care, de cele mai multe ori, 8 Martie şi a fost asociată cu comunismul. Abia în 1975, sărbătoarea a fost recunoscută de ONU şi adoptată în statele membre ale acestei organizaţii. De altfel, 1975 a şi fost declarat An Internaţional al Femeii, iar perioada anilor 1976-1985 a devenit Deceniul ONU pentru femei. Ulterior, sărbătoarea a devenit o tradiţie în majoritatea ţărilor din Europa, Statele Unite şi Africa.

Un moment istoric a intervenit în 1982, când femeile din Iran au renunţat, de 8 martie, pe durata întregii zile, să poarte vălul tradiţional ce le acoperă faţa. Gestul nu le-a adus însă drepturi noi.

Astăzi, 8 Martie este considerată drept zi de solidaritate şi promovare a drepturilor sociale şi economice ale femeilor. Nu în ultimul rând, este percepută ca o sărbătoare a primăverii.

Gânduri măreţe despre FEMEIE

• “La inceputul tuturor lucrurilor marete se afla o femeie.”  Alphonse de Lamartine
• “Femeile sunt al doilea mare mister al omenirii.”  Anne Rice
• “Acolo unde este o rochie, este si o femeie. Daca nu exista femeie, nu exista nici rochie!” Coco Chanel
• “Femeia e ca inghetata: daca nu o mananci repede, se topeste.” Bisanne de Soleil
• “O femeie cu umor este o comoara; o frumusete cu umor este o putere!”  George Meredith
• “In cea mai mare parte a istoriei, anonimul a fost o femeie.” Virginia Woolf
• “O femeie, daca-si da osteneala, poate pastra un barbat, cu o conditie: sa-l iubeasca. Numai dragostea poate inventa mijloace de convingere. Dragostea sau santajul.” Ileana Vulpescu
• “Daca vrei ca ceva sa fie spus, cere-i uni barbat acest lucru si-l va spune; daca vrei ca un lucru sa fie facut, cere-i unei femei si acesta va fi facut!”  Margareth Thatcher
• “Uneori mi se pare ca nu esti femeie, ci lumina care cade pe flori.” Virginia Woolf
• “Pe fiecare femeie flutura un steag al escaladei umane.”  Ionut Caragea
• “Femeia este iubita asa cum e iubita muzica, e iubit luxul. Este spirituala sau este sentimentala si este dorita. Dar ceea ce ea crede, ceea ce simte, ceea ce poarta in gand… nu intereseaza pe nimeni.”  Antoine de Saint Exupery
• “Din pasiunea unei femei izvoraste viata eterna.”  James Clavell
• “Nicio femeie nu e frumoasa sau urata pana nu ajungi s-o cunosti.”  Marin Preda
• “Dupa ce iubesti femeia, priveste-o cum doarme in locul acela numai al ei. Asculta ce amintirile-ti spun, nu incerca si visurile sa i le iei.”  Ionut Caragea
• “Descopeream femeia si, pe masura ce inaintam, ma rataceam in salbaticia ei.” Ionut Caragea
• “Femeia e forta motrica a vietii. Barbatul e doar cheia de contact.”  Valeriu Butulescu
• “Niciodata sa nu insulti o femeie care cade. Cine stie ce povara ii copleseste sarmanu-i suflet.”  Victor Hugo
• “Femeia frumoasa place ochiului, femeia blanda place inimii. Prima este o adevarata bijuterie, dar a doua este o comoara.”  Napoleon Bonaparte
• “O femeie poate sa tina un singur secret: varsta ei.”  Voltaire
• “O femeie frumoasa este o imagine care ii innebuneste prin splendoare pe toti privitorii.”  Ralph Waldo Emerson

Metoda balanţei

Metoda balanţei în rezolvarea exerciţiilor de aflare a unui termen necunoscut

http://www.fmatem.moldnet.md/AflTermNec.pdf

Învaţă Rapid: Cele 11 Principii ale Învăţării sau Deprinderii unui Nou Obicei

Citeste intregul articol la http://florinrosoga.ro/blog/invata-rapid/?awt_l=5kpoY&awt_m=3hJDiCONIiHMCuB

Forumul "Orizonturi didactice", Conferinţa "Migraţia şi consolidarea dialogului intercultural", 01.03.2014, LAŞM

Conferinţa ONU (simulare)

"Experţi" în problemele migraţiei

Prezentarea succintă a articolului meu

Reprezentanţii AGIRo Md la Forum
cu preşedintele AGIRoMd, d-na Marin Mariana

Coordonator de proiect şi managerul ediţiilor,
d-nul doctor în pedagogie Cerbuşca Pavel.

SUSŢINEREA MIGRANŢILOR MOLDOVENI 

DE DIASPORA DIN ŢARA-GAZDĂ

TATIANA CECHIR, 

învăţătoare, grad didactic II, 

Gimnaziul “M. Eminescu”,

s. Baimaclia, r. Cantemir

Summary

    Cultural values identifies a community. Cultural values are changeable through migration. People bringing in their cultures in new place of settlement. The diaspora after migrating are the pioneers of intercultural dialogue. Migrants unwillingly influence the habbits / behavior of the people in the new community / state where they settle. Their way of thinking, dressing brings new cultural values to the new community. This is an unwilling cultural exchange and sharing. Cultural values are greatly influenced by new beliefs.  The diaspora learn and adopt new cultures and practices. When they return to their original countries they bring in mixed cultures  thereby the community in the orginal state learn about new cultures and adopt foreign habbits. Migration is the mother of intercultural dialogue. Due to collective memories and mythicism from the original country to foreign country, the cultural values are bound to change. Large cultural dimensions and globalization are brought up by migrants and the diaspora through a different collective imagination. All of this spread and link cultures around the world.

Rezumat

    O comunitate se identifică prin valorile sale culturale. Motivul schimbării acestora fiind migraţia. Odată stabiliţi, oamenii (grupurile) îşi implementează şi răspândesc şi cultura. 

Diaspora, urmată de migraţie, e pionerul dialogului intercultural. Migranţii influenţează involuntar obiceiurile, comportamentul cetăţenilor din noua comunitate. Modul lor de gândire, modul de a se îmbrăca aduc noi valori culturale. Acesta şi fiind schimbul cultural şi partajarea acestuia.  Valorile culturale sunt în mare măsura influenţate si de către noi credinţe. Diaspora e cea care ajută la învăţarea şi adoptarea noilor culturi. Migraţia este mama (baza) dialogului cultural. Datorită memoriei colective, din ţara de origine, pentru ţara străina, valorile culturale sunt obligate să se schimbe, şi invers, întorcându-se în ţara de origine răspândesc culturi noi şi adoptă obiceiuri străine. Dimensiunile culturale mari şi globalizarea sunt aduse de către migranţi şi diaspora. Toate acestea raspândind şi corelând culturi din întreaga lume.

Cuvinte-cheie: migraţie, emigraţie, diaspora, cultură, valori.

        Valorile culturale reprezintă un stat, o comunitate, ceea ce se reflectă prin naţiune, popor, idei, gânduri, porturi, tradiţii etc. Ne confruntăm tot mai des cu tematica migraţiei şi a schimbului de valori culturale. Trăim într-o lume în care de voie sau de nevoie adoptăm culturi, valori şi obiceiuri noi. De altfel, schimbul acesta de culturi ne oferă viziuni larg deschise prin a  înţelege, a accepta sau a învăţa despre cultura altor comunităţi.Totuşi,  studiind cultura altora, îţi descoperi şi propriile valori, obiceiuri, traditii. Valorile culturale cu care ai trait o viaţă, ceea ce te reprezintă ca personalitate, ca cetăţean a unei comunităţi, făcând o comparare, o deosebire între cultura ce o ai şi cea în care urmeaza să te încadrezi. Schimbul valorilor culturale e determinat de migraţie. Migraţia la rândul ei are motive sociale, politice şi mai mult cele economice.

        Migraţia are caracteristici două diviziuni: 

a) emigratie- ansamblul  ieşirilor dintr-un stat şi 

b) imigratie - ansamblul intrărilor.

       Pentru Republica Moldova  e specific emigraţia, problemă care influenţează atât partea demografică a ţării, cât şi pierderea din valorile culturale ce le avem. 

      Cetăţenii RM, odată ajunşi peste hotarele ei, îşi creează grupuri, centre reprezentative. Spre exemplu, în Italia activează Centrul Diaspora Moldova-Italia care a fost constituit cu scopul de a promova şi favoriza integrarea socială, schimburile interculturale, dezvoltarea relaţiilor de prietenie si de cooperare între asociaţiile moldoveneşti din Italia. 

       În Franţa există Pro-diaspora France, cu un număr de 47 de personae, care îşi are un domeniu larg de activităţi de diverse tipuri: promovarea culturii, valorilor civice, naţionale ale Republicii Moldova în Franţa; informarea migranţilor moldoveni privind drepturile şi posibilităţile lor în ţara gazdă; distribuirea şi promovarea revistei Pro-diaspora; organizarea de evenimente culturale, spectacole, teatru; construirea unor reţele, centre de formare şi informare a migranţilor moldoveni; organizarea de cursuri de franceză şi seminare de integrare.

         Tot odată în Franţa activează şi alte asociaţii care asigură sprijin tinerilor migranţi, studenţilor: Asociaţia Doctorilor şi Doctoranzilor Basarabeni din Franţa, Jeunes Moldaves, Clubul Liberal Franţa, Connexions Moldavie. Evenimentele organizate de aceste asociaţii sunt o dovadă a valorilor pe care le are şi le promovează poporul moldo-francez. Fiecare asoţiaţie si-a înaintat şi o misiune de bază: sustinerea si promovarea valorilor culturale nationale în rândul comunităţii moldave din Franţa, dar şi pentru publicul francez prin organizarea diverselor activităţi cultural-artistice, conferinţe şi dezbateri la subiecte legate de trecutul, prezentul şi viitorul Republicii Moldova; crearea unei platforme de comunicare si interacţiune între studenţii moldoveni din Franta; sustinerea si promovarea valorilor naţionale şi culturale ale comunităţilor de moldoveni din toată lumea, precum şi sprijinirea şi informarea migranţilor moldoveni privind drepturile şi modalităţile de integrare în ţara gazdă.

Concluzii 

  Venind din ţara de origine în ţară străină, eşti obligat să-ţi schimbi valorile culturale şi să le accepti pe cele noi, mai mult aş spune că nu atât obligat să-ţi schimbi, cât îţi formezi un amestec a două culturi concomitent, deoarece nu poti stopa cultura, valoarea şi obiceiurile de care ai devenit dependent de o viaţă.

        Rolul diasporei constă în a crea evenimente, întîlniri pentru a nu face dispărută valoarea culturală a emigranţilor. Mai mult, pentru a fi cunoscută valoarea culturală a emigranţilor în ţara străina este necesar ca să se creeze  şi să se consolideze dialogul intercultural.

        Migranţii şi diaspora formează dimensiunile culturale, astfel stabilindu-se corelaţia şi contactul dintre culturi.

Bibliografie: 

1. Ghid metodologic Şcoala secolului XX în condiţiile creşterii migraţiei tinerilor peste hotare, Chişinău, 2013.

2. www.moldova.diaspora.md

3. www.moldinit.com

Schema orientativă

a fundamentării psihopedagogice a unei activităţi educative şi a analizei desfăşurării ei

I.                  Întemeierea conţinutului, formei şi obiectivelor activităţii

1.     Subiectul activităţii educative (AE). Actualitatea şi valoarea ei.

2.     Forma AE: adunare de clasă, serată, matineu, conferinţă, dispută, excursie etc. Relaţia dintre conţinutul şi forma AE.

3.     Corespunderea AE particularităţilor psihopedagogice de vîrstă ale elevilor (intereselor lor, trebuinţelor, nivelului intelectual).

4.     Motivarea selectării AE date pentru grupul de copii (de indicat particularităţile relaţiilor interpersonale dintre ei, nivelul lor de educaţie, interesele lor specifice, conduita, iniţiativa copiilor în vederea petrecerii acţiunii date).

5.     Obiectivele AE ce vor fi realizate în urma desfăşurării ei ( a stabili relaţii de prietenie, a educa dragostea faţă de învăţătură, a stimula interesul faţă de lectură etc.).

II.    Fundamentarea psihopedagogică a strategiei de organizare şi pregătire a activităţii educative

1.     Pentru care perioadă de timp e prevăzută AE dată şi de ce ( cum depinde ea de procesul instructiv, de încărcătura elevilor, de planul şcolii etc.).

2.     Cum va decurge concret AE dată (care e scenariul ei general).

3.     Ce lucrări pregătitoare trebuiesc efectuate şi în ce consecutivitate.

4.     Ce calităţi ale personalităţii, ce deprinderi şi priceperi va cere de la elevi pregătirea şi desfăşurarea AE, ce grad de independenţă vor trebui ei să manifeste (aptitudinile lor organizatorice, muzicale, dramatice, de desen, educaţia lor, iniţiativa, reţinerea).

5.     Ce elevi trebuiesc antrenaţi în îndeplinirea acelor sau altor însărcinări şi ce rol în organizarea AE trebuie ei să îndeplinească.

6.     De care particularităţi individuale psihice ale elevilor e condiţionată repartizarea prealabilă a rolurilor lor în acţiunea trasată şi la rezolvarea căror sarcini educative concrete aceasta va contribui (unuia – pentru a-i educa sentimentul responsabilităţii, altuia – pentru a-i da posibilitate să se  afirme şi să învingă neîncrederea în sine, celui de al treilea – pentru  a se învăţa nu  numai a comanda, dar şi a se supune etc.)

7.     Care e rolul învăţătorului în pregătirea AE? Ce trebuie să întreprindă el personal? În ce constă ajutorul lui elevilor? Care sînt formele de control ale pregătirii AE (ascultarea informaţiei, asistarea la repetiţii, consultaţii etc.).

 III.            Analiza psihopedagogică a desfăşurării activităţii educative

1.     Pe cît de organizat şi la timp a fost începutul AE.

2.     Cum au contribuit decorarea interiorului şi aspectul exterior al elevilor la realizarea obiectivelor.

3.     În ce măsură s-au usprăvit elevii cu rolurile lor (au fost încrezuţi, liniştiţi, ajutaţi, însufleţiţi, distraţi, pasivi).

4.     Toţi elevii au fost pasionaţi de mersul AE? Cînd şi la ce s-a manifestat reacţia emoţională a elevilor.

5.     La ce fel de calităţi morale (umane, intelectuale, estetice) a contribuit AE.

6.     Care a fost disciplina elevilor la AE.

7.     Ce fenomene social-psihologice de masă s-au observat (imitaţia, scimbarea dispoziţiei colective, spiritul competiţional etc.).

IV.            Aprecierea generală a activităţii educative

1.     În ce măsură au fost realizate obiectivele AE ( pe deplin, aproape deplin, jumătate, minimal, n-au fost realizate).

2.     Care e valoarea reală a AE (ideinică, educativă, cognitivă, pragmatică, instructivă).

3.     Ce a mărit s-au micşorat efectul educativ în timpul pregătirii şi desfăşurării AE în comparaţie cu efectul aşteptat.

4.     Cum s-au manifestat organizatorii şi participanţii AE.

5.     Cum s-au isprăvit cu însărcinările în timpul desfăşurării şi pregătirii AE.

6.     Ce calităţi ale personalităţii s-au manifestat.

7.     S-au îndeplinit aşteptările învăţătorului în privinţa atingerii obiectivelor?

8.     În ce constă influenţa AE asupra unor elevi şi a colectivului ( a influenţat disciplinei, relaţiilor interpersonale, atitudinii faţă de învăţătură etc.). De exemplificat.

9.     Cu ce corective a intervenit viaţa în pregătirea şi desfăşurarea AE în comparaţie cu planul trasat anterior, care au fost cauzele obiective şi subiective (cineva pe neaşteptate a ocupat sala, cineva s-a îmbolnăvit, s-a speriat de greutăţi etc.).

10.                       Ce nu a fost prevăzut în fundamentarea AE în timpul planificării ei.

11.                       Care sînt doleanţele pentru viitor referitoare la conţinutul şi formele organizării unor asemenea AE.

12.                       Propuneri.

NB: la analiza psihopedagogică a AE

       se anexează şi scenariul general al ei.