duminică, 23 februarie 2014


Schema orientativă
a fundamentării psihopedagogice a unei activităţi educative şi a analizei desfăşurării ei

I.                  Întemeierea conţinutului, formei şi obiectivelor activităţii

1.     Subiectul activităţii educative (AE). Actualitatea şi valoarea ei.
2.     Forma AE: adunare de clasă, serată, matineu, conferinţă, dispută, excursie etc. Relaţia dintre conţinutul şi forma AE.
3.     Corespunderea AE particularităţilor psihopedagogice de vîrstă ale elevilor (intereselor lor, trebuinţelor, nivelului intelectual).
4.     Motivarea selectării AE date pentru grupul de copii (de indicat particularităţile relaţiilor interpersonale dintre ei, nivelul lor de educaţie, interesele lor specifice, conduita, iniţiativa copiilor în vederea petrecerii acţiunii date).
5.     Obiectivele AE ce vor fi realizate în urma desfăşurării ei ( a stabili relaţii de prietenie, a educa dragostea faţă de învăţătură, a stimula interesul faţă de lectură etc.).

II.    Fundamentarea psihopedagogică a strategiei de organizare şi pregătire a activităţii educative

1.     Pentru care perioadă de timp e prevăzută AE dată şi de ce ( cum depinde ea de procesul instructiv, de încărcătura elevilor, de planul şcolii etc.).
2.     Cum va decurge concret AE dată (care e scenariul ei general).
3.     Ce lucrări pregătitoare trebuiesc efectuate şi în ce consecutivitate.
4.     Ce calităţi ale personalităţii, ce deprinderi şi priceperi va cere de la elevi pregătirea şi desfăşurarea AE, ce grad de independenţă vor trebui ei să manifeste (aptitudinile lor organizatorice, muzicale, dramatice, de desen, educaţia lor, iniţiativa, reţinerea).
5.     Ce elevi trebuiesc antrenaţi în îndeplinirea acelor sau altor însărcinări şi ce rol în organizarea AE trebuie ei să îndeplinească.
6.     De care particularităţi individuale psihice ale elevilor e condiţionată repartizarea prealabilă a rolurilor lor în acţiunea trasată şi la rezolvarea căror sarcini educative concrete aceasta va contribui (unuia – pentru a-i educa sentimentul responsabilităţii, altuia – pentru a-i da posibilitate să se  afirme şi să învingă neîncrederea în sine, celui de al treilea – pentru  a se învăţa nu  numai a comanda, dar şi a se supune etc.)
7.     Care e rolul învăţătorului în pregătirea AE? Ce trebuie să întreprindă el personal? În ce constă ajutorul lui elevilor? Care sînt formele de control ale pregătirii AE (ascultarea informaţiei, asistarea la repetiţii, consultaţii etc.).

 III.            Analiza psihopedagogică a desfăşurării activităţii educative

1.     Pe cît de organizat şi la timp a fost începutul AE.
2.     Cum au contribuit decorarea interiorului şi aspectul exterior al elevilor la realizarea obiectivelor.
3.     În ce măsură s-au usprăvit elevii cu rolurile lor (au fost încrezuţi, liniştiţi, ajutaţi, însufleţiţi, distraţi, pasivi).
4.     Toţi elevii au fost pasionaţi de mersul AE? Cînd şi la ce s-a manifestat reacţia emoţională a elevilor.
5.     La ce fel de calităţi morale (umane, intelectuale, estetice) a contribuit AE.
6.     Care a fost disciplina elevilor la AE.
7.     Ce fenomene social-psihologice de masă s-au observat (imitaţia, scimbarea dispoziţiei colective, spiritul competiţional etc.).

IV.            Aprecierea generală a activităţii educative

1.     În ce măsură au fost realizate obiectivele AE ( pe deplin, aproape deplin, jumătate, minimal, n-au fost realizate).
2.     Care e valoarea reală a AE (ideinică, educativă, cognitivă, pragmatică, instructivă).
3.     Ce a mărit s-au micşorat efectul educativ în timpul pregătirii şi desfăşurării AE în comparaţie cu efectul aşteptat.
4.     Cum s-au manifestat organizatorii şi participanţii AE.
5.     Cum s-au isprăvit cu însărcinările în timpul desfăşurării şi pregătirii AE.
6.     Ce calităţi ale personalităţii s-au manifestat.
7.     S-au îndeplinit aşteptările învăţătorului în privinţa atingerii obiectivelor?
8.     În ce constă influenţa AE asupra unor elevi şi a colectivului ( a influenţat disciplinei, relaţiilor interpersonale, atitudinii faţă de învăţătură etc.). De exemplificat.
9.     Cu ce corective a intervenit viaţa în pregătirea şi desfăşurarea AE în comparaţie cu planul trasat anterior, care au fost cauzele obiective şi subiective (cineva pe neaşteptate a ocupat sala, cineva s-a îmbolnăvit, s-a speriat de greutăţi etc.).
10.                       Ce nu a fost prevăzut în fundamentarea AE în timpul planificării ei.
11.                       Care sînt doleanţele pentru viitor referitoare la conţinutul şi formele organizării unor asemenea AE.
12.                       Propuneri.


NB: la analiza psihopedagogică a AE

       se anexează şi scenariul general al ei.