Schema orientativă

a fundamentării psihopedagogice a unei activităţi educative şi a analizei desfăşurării ei

I.                  Întemeierea conţinutului, formei şi obiectivelor activităţii

1.     Subiectul activităţii educative (AE). Actualitatea şi valoarea ei.

2.     Forma AE: adunare de clasă, serată, matineu, conferinţă, dispută, excursie etc. Relaţia dintre conţinutul şi forma AE.

3.     Corespunderea AE particularităţilor psihopedagogice de vîrstă ale elevilor (intereselor lor, trebuinţelor, nivelului intelectual).

4.     Motivarea selectării AE date pentru grupul de copii (de indicat particularităţile relaţiilor interpersonale dintre ei, nivelul lor de educaţie, interesele lor specifice, conduita, iniţiativa copiilor în vederea petrecerii acţiunii date).

5.     Obiectivele AE ce vor fi realizate în urma desfăşurării ei ( a stabili relaţii de prietenie, a educa dragostea faţă de învăţătură, a stimula interesul faţă de lectură etc.).

II.    Fundamentarea psihopedagogică a strategiei de organizare şi pregătire a activităţii educative

1.     Pentru care perioadă de timp e prevăzută AE dată şi de ce ( cum depinde ea de procesul instructiv, de încărcătura elevilor, de planul şcolii etc.).

2.     Cum va decurge concret AE dată (care e scenariul ei general).

3.     Ce lucrări pregătitoare trebuiesc efectuate şi în ce consecutivitate.

4.     Ce calităţi ale personalităţii, ce deprinderi şi priceperi va cere de la elevi pregătirea şi desfăşurarea AE, ce grad de independenţă vor trebui ei să manifeste (aptitudinile lor organizatorice, muzicale, dramatice, de desen, educaţia lor, iniţiativa, reţinerea).

5.     Ce elevi trebuiesc antrenaţi în îndeplinirea acelor sau altor însărcinări şi ce rol în organizarea AE trebuie ei să îndeplinească.

6.     De care particularităţi individuale psihice ale elevilor e condiţionată repartizarea prealabilă a rolurilor lor în acţiunea trasată şi la rezolvarea căror sarcini educative concrete aceasta va contribui (unuia – pentru a-i educa sentimentul responsabilităţii, altuia – pentru a-i da posibilitate să se  afirme şi să învingă neîncrederea în sine, celui de al treilea – pentru  a se învăţa nu  numai a comanda, dar şi a se supune etc.)

7.     Care e rolul învăţătorului în pregătirea AE? Ce trebuie să întreprindă el personal? În ce constă ajutorul lui elevilor? Care sînt formele de control ale pregătirii AE (ascultarea informaţiei, asistarea la repetiţii, consultaţii etc.).

 III.            Analiza psihopedagogică a desfăşurării activităţii educative

1.     Pe cît de organizat şi la timp a fost începutul AE.

2.     Cum au contribuit decorarea interiorului şi aspectul exterior al elevilor la realizarea obiectivelor.

3.     În ce măsură s-au usprăvit elevii cu rolurile lor (au fost încrezuţi, liniştiţi, ajutaţi, însufleţiţi, distraţi, pasivi).

4.     Toţi elevii au fost pasionaţi de mersul AE? Cînd şi la ce s-a manifestat reacţia emoţională a elevilor.

5.     La ce fel de calităţi morale (umane, intelectuale, estetice) a contribuit AE.

6.     Care a fost disciplina elevilor la AE.

7.     Ce fenomene social-psihologice de masă s-au observat (imitaţia, scimbarea dispoziţiei colective, spiritul competiţional etc.).

IV.            Aprecierea generală a activităţii educative

1.     În ce măsură au fost realizate obiectivele AE ( pe deplin, aproape deplin, jumătate, minimal, n-au fost realizate).

2.     Care e valoarea reală a AE (ideinică, educativă, cognitivă, pragmatică, instructivă).

3.     Ce a mărit s-au micşorat efectul educativ în timpul pregătirii şi desfăşurării AE în comparaţie cu efectul aşteptat.

4.     Cum s-au manifestat organizatorii şi participanţii AE.

5.     Cum s-au isprăvit cu însărcinările în timpul desfăşurării şi pregătirii AE.

6.     Ce calităţi ale personalităţii s-au manifestat.

7.     S-au îndeplinit aşteptările învăţătorului în privinţa atingerii obiectivelor?

8.     În ce constă influenţa AE asupra unor elevi şi a colectivului ( a influenţat disciplinei, relaţiilor interpersonale, atitudinii faţă de învăţătură etc.). De exemplificat.

9.     Cu ce corective a intervenit viaţa în pregătirea şi desfăşurarea AE în comparaţie cu planul trasat anterior, care au fost cauzele obiective şi subiective (cineva pe neaşteptate a ocupat sala, cineva s-a îmbolnăvit, s-a speriat de greutăţi etc.).

10.                       Ce nu a fost prevăzut în fundamentarea AE în timpul planificării ei.

11.                       Care sînt doleanţele pentru viitor referitoare la conţinutul şi formele organizării unor asemenea AE.

12.                       Propuneri.

NB: la analiza psihopedagogică a AE

       se anexează şi scenariul general al ei.

MATEMATICA ŞI ARTA

ARGUMENT

       Este  dovedit faptul că atunci când la disciplinele reale (matematică, fizică, chimie, bilogie) se creează o atmosferă distinsă, amuzantă, activităţile de predare-învăţare îşi sporesc eficienţa. La o glumă, o ghicitoare, nişte versuri, o imagine sugestivă hazlie, elevii devin mai receptivi, dornici de a afla mai multe şi deschişi spre a-şi lăsa imaginaţia să zboare.

     Acest subiect apelează la inventivitatea şi ingeniozitatea elevilor pentru a îmbina talentul literar cu bagajul de cunoştinţe matematice, de a pune pe planşă în mod estetic figuri geometrice care să încânte privirea. Totodată îi provoacă să afle cât mai multe despre oameni de artă, scriitori sau poeţi.

       Organizând activităţi cu un ridicat coeficient educativ, folosind materiale variate cu caracter distractiv şi atractiv, copiii îşi vor da seama încet-încet, că matematica nu este rece, aridă , ci, dimpotrivă, poate fi amuzantă, captivantă, devenind în timp o gimnastică utilă a minţii. Poeziile, ghicitorile, cântecele, numărătorile, jocurile,  contribuie la accesibilizarea conţinutului activităţilor matematice prin imaginile poetice şi plastic sugestive, prin conţinutul simplu şi uşor de reţinut. Acestea pot fi introduse atât în formarea reprezentărilor despre numere şi numeraţie, cât şi despre figurile geometrice. În urma experienţei la clasă am observat  că prin intermediul unor activităţi transdisciplinare este mai uşor să le dezvolţi la elevi „gustul” pentru  lectură sau pentru rezolvarea unor exerciţii şi probleme. Transdisciplinaritatea în matematică poate fi stabilită cu toate disciplinele şcolare de la clasă: limbă şi literatură română, limbă străină, educaţie moral-spirituală, educaţie plastică, educaţie muzicală, ştiinţe, educaţie fizică, educaţie tehnologică, discipline opţionale şi chiar diriginţie.

       În continuare propun un model de activităţi şi materiale care contribuie la stabilirea transdisciplinarităţii matematicii cu alte discipline, în care este evidenţiată foarte clar legătura între matematică şi artă (orice disciplină şcolară este o artă aparte).

Joc didactic “Cine ştie mai bine!”

1. Numără  elementele din tablou si trasează în primele casete de jos (corespunzătoare cu mascota) atâtea liniuţe câte imagini de acelaşi fel ai găsit . 
2. Ce anotimp reprezintă acest tablou? Unde pleacă cocorii?
3. Desparte in silabe fiecare cuvânt ce reprezintă imaginile respective  si reprezintă-le grafic în al doilea rând de casete .
4. Colorează tabloul în culorile toamnei.

cocori	nouraşi	copaci

JOCURILE MATEMATICE - ÎNCERCARE A GÂNDIRII LOGICE

Argument

   Pentru realizarea competenţei specifice Explorarea/investigarea unor situaţii-problemă reale sau modelate, integrînd achiziţiile matematice şi cele din alte domenii şi a subcompetenţelor vizate de Curriculumul naţional cu privire la interdisciplinaritate manualele prevăd probleme, jocuri, recreaţii creative etc. Dar pentru un învăţător modern inovator, cercetător, creator, cred, nu sunt suficiente. Cu cât mai diverse sunt tipurile de jocuri, jocuri-problemă, jocuri-ghicitori, exerciţii creatoare, cu atât şi universul imaginativ al unui şcolar mic este mai larg.

    Observările îndelungate în procesul muncii cu copiii au demonstrat în mod convingător că elevii din clasele mici apelează cu dragă inimă si cu un deosebit interes la jocurile, problemele, enigmele, care îi fac să-şi pună mintea în mişcare. La organizarea jocurilor e important să avem în vedere că menirea lor nu este de  a umple timpul, ci ele îl ajută pe învăţător să realizeze mari sarcini de ordin educativ, instructiv si dezvoltativ. Alegerea jocurilor trebuie să se facă raţional, prezentându-le într-o continuitate logică şi ţinând cont de specificul disciplinei, de performanţele elevilor şi de procesele psihice pe care le dezvoltă. În ansamblu jocurile trebuie să faciliteze dezvoltarea memoriei, gândirii, imaginaţiei, atenţiei, capacitatea de analiză şi sinteză, scoaterea în evidenţă a esenţialului, a  insistenţei de a duce la bun sfârşit sarcinile propuse, orice lucru început.

    Conţinutul jocurilor instructive, didactice ajută la consolidarea performanţelor şcolare. Un stimulent foarte important în jocuri este elementul întrecerii, în care sporeşte activitatea copilului, creşte dorinţa lui de a deveni învingător.

   În continare voi propune mai multe tipuri de activităţi pentru pauzele dinamice, pentru calculul oral, pentru sarcini cu caracter interdisciplinar. Seria aceasta am numit-o Matematica la pas cu viaţa.

Adunarea si scăderea în concentrul 1-10.

Sarcina: Calculaţi valoarea expresiilor şi numiţi titlul poveştii care conţine în sine numărul aflat.

Exemplu:

                                   

5+3-1   10-5-2     4+3+5   10-9+2

            Poezii despre matematică pentru 
salut, evocare şi reflecţie.

Exemple:

MATE este viaţa mea!

Eu mă joc frumos cu ea:

Număr, scriu si calculez,

Forme, spaţii explorez!

Matematica e bună,

Ea mereu ne tot aduna

Lângă traista cu probleme

Ce creaza noi dileme.

Dragi fetiţe, băieţei

Dint-a-ntâia, frumuşei,

Ia spuneţi-mi, bunăoară,

Matematica-i uşoară? (aşteptăm răspunsul)

Deci, pornim la drumul mare

Cu operaţii de adunare,

Cu probleme ghiduşii

Si cu jocuri de copii!

Iată drumul s-a sfârşit,

Matematică am izbutit.

Deci, e timpul potrivit

Premii, note de-mpărţit!

Ghicitori matematice.

Clasa I. Adunarea şi scăderea  numerelor naturale în concentrul 1-10.

Azi la şcoala de sub tei

Au venit 8 bursucei.

Însă numai 5 din ei

Ştiu cât face 2+3.

Spuneţi, deci, câţi bursucei

Nu ştiu cât e 2+3?

Sub o mândră ciupercuţă

A sosit o furnicută.

Cum stătea ea, gânditoare

Veni o lăcustă mare,

Doi gândaci şi două gâze,

Apoi patru buburuze.

Câte vietăţi de toate

Stau la umbră relaxate?

Joacă fotbal pe imas

Trei arici şi-un iepuraş.

În rezervă doi sticleţi

Şi un vulpoieş istet,

Un purcel, ba şi un cal-

Oare câţi sunt în total?

Calcul cu ghinion

Clasele II-IV. Împărţirea numerelor naturale.

Sarcina: ajutaţi broasca ţestoasă să iasa la mare, ştiind că trebuie să păşească doar pe pietrele care au un numar ce se împarte la 9 (sau alt număr, în dependeţă de temă).

Variantă: numerele pot fi şi la tema Numere pare şi numere impare.

   Calcul oral. Jocul Telefonul stricat

Clasele I-II. Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 1-100.

Clasele II-III. Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale în concentrul 1-100.

Sarcina: Aflati/calculaţi numarul pierdut atunci cânt telefonul s-a stricat.

Exemple: 10 + bzzz=15   15 - bzzz=10  bzzz + 10=20  bzzz -10=2

                 8 x bzzz=32     48 : bzzz=8    bzzz x 5=10    bzzz : 3=8.

     Probleme. Jocul “Mă poţi întreba”

Descriere: învăţătorul citeşte conţinutul problemei fără  a formula întrebarea la care elevii trebuie să răspundă. Va câştiga jocul acel elev care va alcătui cât mai multe întrebaări posibile la problema propusă.

Sarcina: Alcătuiţi cât mai multe întrebari posibile la problema enunţată.

       Jocul : “Alcătuim probleme”

Descriere: învăţătorul propune mai multe imagini: figuri geometrice, mere,  flori, păsări, lăzi cu fructe etc.

Sarcina: Alcătuiţi câte o problemă care au la bază cuvintele-cheie sugerate de imaginile propuse. Faceţi schimb de caiete şi rezolvaţi problema alcătuită de colegul vostru de bancă.

Aceste chipuri optimiste ne vor purta numele 

în lume. Clasa I, 2013.

Jurământul profesorului

În numele viitorului jur!

Jur că voi profesa cu credinţă,

Voi dărui setea de biruinţă

Şi tot atunci emanând iubire,

Dragoste de patrie, neam, fericire.

Jur, în numele viitorului jur!

Succesul şi dibăcia

La un loc cu omenia,

Călăuza, mila si dreptatea,

Cartea vieţii, libertatea.

Jur, în numele viitorului jur!

Astfel, ca în vorba veche:

“Om deştept fără pereche”.

Să înrădăcinez în fiecare

Cea mai de preţ: CARTEA ca valoare.

Căci din veşnicii e scris, 

Cât tu vezi în necuprins

Totu-i van, e trecător,

Dar ramâne cunoştinţa,

Libertatea, chibzuinţa,

Dragostea de patrie, popor,

Sfatul bun al înţeleptului profesor.